Cândva campion la atletism, astăzi, omul care ține frâiele unui oraș întreg. Cum este Mihail Genoiu când își dă jos haina de primar și care este cea mai mare dorință a sa

Descoperim oamenii care schimbă, conduc sau influențează orașul dincolo de responsabilitățile pe care și le-au asumat în spațiul public. Încercăm să îi prezentăm așa cum sunt ei acasă, să aflăm de unde au pornit, ce realizări au în viață și cum își văd viitorul. De data aceasta am încercat să îl scoatem la iveală pe omul care se ascunde în spatele atitudinii sobre de primar. Am vorbit cu Mihail Genoiu despre copilărie, viața ca elev și perioada în care a ridicat o afacere. Am aflat ce a dus la prăbușirea companiei pe care a clădit-o de la zero și cum a renunțat la liniștea de acasă pentru a prelua frâiele Craiovei. Un interviu exclusiv pentru Ziarul De Craiova. 

Mihail Genoiu este primarul orașului de aproape doi ani. A preluat funcția mai întâi ca interimar, apoi ca primar ales în iunie 2017. Deși cunoscut ca om de afaceri în oraș, apoi ca edil-șef, Genoiu a fost mereu discret în ceea ce privește viața privată. Vorbește cu multă seriozitate când vine vorba de activitatea de primar, dar se luminează la față  atunci când este întrebat de familie, nepoți sau de dragostea pentru sport. 

Mihail Genoiu susține că a fost un copil cuminte și cam timid. Nu le-a făcut niciodată probleme părinților și a fost extrem de conștiincios când era vorba de învățătură.

“Odată mi-am invitat toți colegii de la școală la mine acasă, de ziua mea. Când a venit tata de la serviciu , erau zeci de copii prin casă care râdeau și se jucau. Nu a zis nimic, chiar dacă nu a fost deloc încântat. Tata era un om exigent care avea pretenția să mă preocup doar de școală. L-am cam supărat pe tata când, la liceu, m-am apucat de sport de performanță.”, își amintește Mihail Genoiu. 

Perioada liceului la “Nicoale Bălcescu”, actualul “Colegiu Național Carol”, a fost una de eforturi susținute pentru a face față cerințelor de la școală, dar și pentru a face performanță în atletism.

“A fost destul de greu pentru că eram într-un grup de prieteni și colegi care învățau foarte bine. Ne petreceam timpul împreună rezolvând problemele din „Gazeta Matematică”. Ne zbăteam să îl depășim pe un băiat din Bacău care era de-a dreptul genial și pe care îl bănuiam că trișează pentru că mama lui era profesoară de matematică. Am aflat mult mai târziu că era cu adevărat un geniu al matematicii. Paralel cu toate astea, eu mergeam la pregătire sportivă și în cantonamente pe perioade lungi.”, explică primarul de astăzi.

Întrebat cum a ajuns să practice sportul de performanță, acesta spune că a fost doar o întâmplare.

“Eram în clasa a IX-a când am mers la o oră de sport care s-a desfășurat în acea zi pe stadion. Acolo am fost observat de către cel care avea să îmi devină antrenor, Nicușor Ghiță. Mi-a spus că sunt bun la alergat și m-a chemat la antrenamente. Am fost legitimat mai întâi la „Clubul Rovine”, apoi la „Universitatea Craiova”. Așa a început cea mai frumoasă perioadă din viața mea. ”, rememorează Mihail Genoiu. 

Au urmat ani întregi de antrenamente, cantonamente, concursuri și rezultate uimitoare. Timp de opt ani, numele Genoiu a răsunat la anunțarea premiilor  de la concursuri locale până la cele naționale. Deși a fost multiplu campion național la atletism pentru junior, părinții săi nu au participat niciodată la concursurile unde făcea fală orașului. Pentru că tatăl său dezaproba total, tânărul Genoiu era nevoit să meargă singur peste tot. 

“Ca sportiv m-am simțit cel mai împlinit. Nimic nu se compară cu emoțiile pe care le aveam înainte de începerea unei curse. Îmi tremura tot corpul de adrenalină și încântare. Marian Gerogescu a fost omul care a cultivat la mine talentul pe care îl aveam la alergat. El știa că avantajul meu era forța și avea grijă să mă învețe să o folosesc. Ceea ce am învățat de la el ca sportiv am folosit apoi în toate domeniile în care am lucrat. Am știut că dacă sunt cel care ia bine  startul, o să ies pe primul loc. În plus, am fost fericit să mă aflu mereu în preajma oamenilor mari, a fotbaliștilor de la Universitatea Craiova, a sportivilor de la club și a antrenorilor care făceau performanță cu noi toți.”, subliniază Genoiu. 

Mulți ani mai târziu a reușit să revină pe drumul pe care și-l dorea părintele său. După o ruptură musculară majoră, sportivul a fost nevoit să renunțe la atletism. Se întâmpla în anul IV de facultate. După ce a absolvit Electrotehnica, Genoiu a primit repartiție la o fabrică din Slatina, apoi a venit ca profesor la Liceul “Elena Cuza”. După numai un an ca dascăl, Mihail Genoiu s-a angajat la Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova.

“Mi-am dorit să fac ce făcea și tatăl meu care lucrase în comerț. Doar că drumul meu a fost mai sinuos. La IUG am lucrat 8 ani ca sef al biroului care se ocupa de import-export. Îmi plăcea enorm ceea ce făceam și am avut satisfacții mari. Am coordonat un transport agabaritic de piese de zeci de tone ce trebuiau  să fie transportate din fabrică către Bechet pentru a fi încărcat pe o barjă. Am parcurs distanța Craiova-Bechet de șapte ori, pe jos, pentru a supraveghea transportul și a duce misiunea la bun sfârșit. Este una dintre amintirile cele mai dragi din acea perioadă.”, își amintește Genoiu.

A venit apoi Revoluția, iar perioada de după decembrie 1989 a fost șansa lui de a schimba cursul vieții. 

“Nu aș putea spune ce anume m-a făcut să iau decizia de a pleca de la IUG, știu doar că am fost unul dintre cei care nu a privit de pe margine toate schimbările pe care le aducea democrația, astfel că m-am aventurat. M-am rupt de perioada de nedumerire după ce m-am uitat la televizor și am auzit o declarație de-a lui Petre Roman că industria alimentară urmează să se dezvolte. Noi veneam cu toții după o criză a mâncării, astfel că m-am dus spre acest domeniu de activitate.”, explică primarul. 

Așa s-a născut fabrica de produse din carne și mezeluri care s-a dezvoltat în următorii ani și a ajuns la sute de angajați, un brand recunoscut și cifre de afaceri de ordinul zecilor de milioane de lei. 

“Am început cu doi colegi și am ajuns la 500 de angajați. Partea grea a fost că noi am plecat de la zero, nu am avut o istorie, un produs preluat. Am creat un brand inspirat de numele tatălui meu, Tudor. Astfel am ajuns la promovarea sub sloganul “Tot ce TU DORești”. Am înțeles greu că publicitatea face totul. La un moment dat am început să investim mult în reclamă, dar cred în continuare că nu am promovat cât ar fi trebuit. Îmi amintesc că, după o emisiune publicitară cu Florin Călinescu, vânzările noastre au crescut fantastic.”

Timp de 22 de ani, compania Olas Prod s-a impus pe piață și l-a transformat pe actulul edil-șef într-un om de afaceri recunoscut în branșă. Piața internă fusese cucerită de mezelurile Tudor, apoi piața externă din Italia, Spania, Anglia sau Irlanda.   Doar că la un moment dat, piața economică nu a mai fost prielnică, iar afacerea a început să se prăbușească. Cu tristețe, Mihail Genoiu ne-a explicat ce nu a mers.

“Au fost mai mulți factori care au făcut ca produsele noastre să nu mai fie profitabile. Au crescut importurile de carne, iar carnea autohtonă avea un preț din ce în ce mai ridicat. Așa că am avut două variante: ori să facem rabat de la calitate și să folosim carne de import la un preț scăzut, ori să folosim materie primă produsă în țară, dar să creștem prețurile produselor noastre. Niciuna dintre variante nu ne asigura că vom rezista pe piață. Am preferat să nu facem compromisuri în speranța că piața se va redresa. Am tot așteptat atunci să se reglementeze industria alimentară, dar nu s-a întâmplat nimic. Contextul economic ne-a dus către faliment.  dar nu a fost decât o etapă din viață pentru care a trebuit să iau cele mai bune decizii A fost un proiect de care sunt extrem de mândru, dar pe care nu l-am promovat suficient. Nici astăzi nu îmi promovez proiectele așa cum ar trebui. ”, explică primarul. 

Au urmat anii de implicare în politică și administrație, iar astăzi răspunde pentru proiectele de dezvoltare ale Craiovei. Întrebat cum ar caracteriza activitatea de astăzi, primarul ne-a răspuns.

“Este provocator! Îmi place, fac totul cu drag. Am doar două regrete. Unul ar fi acela că lucrurile nu se mișcă atât de rapid pe cât mi-aș dori. Dacă totul s-ar realiza mai rapid, poate că alta ar fi imaginea Craiovei și a actualei administrații. Mi-ar plăcea să îmi pot duce toate proiectele la bun sfârșit, să se vadă realizările nostre și eforturile care se depun. Toate acestea o să se vadă la un moment dat pentru că știu că le-am făcut cu toată responsabilitatea. Cel de-al doilea regret este acela că nu pot petrece mai mult timp cu nepoții mei. Dar profit de fiecare moment în care sunt alături de fiul meu și de copiii lui. Și da, cred că tata ar fi mândru astăzi de ce am devenit.”, încheie zâmbind  Mihail Genoiu. 

 

Adauga comentariu