Case superbe din zona istorică a Craiovei, țintite pentru a deveni blocuri. De fapt, struțo-cămile, fiindcă proprietarii le-ar ”grația” fațadele

Vânătoarea imobiliarelor, fie că vorbim despre investitori, fie de cumpărători, face tot mai multe ”victime” din terenurile rămase libere și casele vechi din Craiova. Se construiește masiv, iar oamenii au ajuns să achiziționeze apartamente încă din faza de machete. O fac fie pentru că nu regăsesc în piață un alt produs comparativ, din punctul de vedere al prețului, conceptului, facilităților și finisajelor, după cum subliniează Georgian Marcu, specialist rezidențial certificat. ”De ce nu avem produse competitive? De ce proiectele rezidențiale și, implicit, apartamentele, sunt gândite pentru prezent și nu pentru viitor?” Ei bine, un răspuns scurt al acestuia ar fi: din lipsa de date certe, lipsă de viziune și un mediu economic impredictibi”. 

Cu o o cerere mare în piață, dar cu o criză a terenurilor și a construcțiilor care nu îi pot ține pasul, cu legi care lasă portițe de interpretare, proprietarii de astfel de imobile și investitorii speculează orice. Fie se ridică blocuri în zonele de case, fie chiar peste case, unele în aria de protecție a monumentelor istorice. Ceea ce rezultă în final este un kitsch, care uneori frizează cu ridicolul.  

Cum s-a ajuns ca zone și case din Craiova, care trebuie protejate prin lege sau pur și simplu menținute ca atare, pentru ca estetica să rămână unitară și nu un amalgam de stiluri și înălțimi, să cadă pradă speculei? Ei bine, este relativ simplu: actualul Plan Urbanistic General (PUG) al Craiovei este foarte vechi și depășit. Potrivit președintelui Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Dolj, arh. Bogdan Tiparu, PUG-ul Craiovei conține circa 1000 de planuri urbanistice zonale (PUZ) derogatorii - multe realizate înainte de anul 2000, care schimbă regimurile și indicii de construibilitate. Fiindcă la vremea respectivă nu părea necesar să fie menționate detaliat în PUG ce fel de tipuri de construcții și unde sunt permise. Concret, să separe, spre exemplu, casele unifamiliale de cele colective, chiar dacă acestea din urmă respectă regimul de înălțime. 

”În PUG-ul nostru, pe zona centrală, care este considerată importantă și care ar trebui protejată, există o zonă galbenă, ca fiind cu locuințe cu regim mic de înălțime, de maxim P+2. Însă, acolo nu se specifică dacă pot fi și locuințe unifamiliale și colective, înșiruite. Dacă ar fi fost așa, atunci lucrurile ar fi mai clare, pentru că în cartierele respective, lumea ar trăi ca la casă. Din nefericire, între case apar locuințe colective”, explică Tiparu. De ce e atât de important să nu fie amestecate? Un exemplu este din cauza autoturismelor locatarilor. Un bloc construit pe un astfel de teren, între case, trebuie să asimileze un număr mare de autoturisme. Ceea ce este imposibil. Ele vor ajunge pe stradă. 

Arhitectul Bogdan Tiparu susține că nu există altă posibilitate pentru reglementarea anomaliilor decât să se refacă PUG-ul.

”Nu poate legifera nimeni peste un lucru care nu a fost suficient de clar. Atunci felul în care se împrejmuia un teren și dimensiunile lui erau specifice unei zone de locuințe individuale. Și când pe aceste terenuri lungi și înguste, care sunt specifice acestor zone centrale, construiești locuințe colective, totul devine extrem de dur și neplăcut. Mai ales că apar și foarte multe mașini. Iar situațiile acestea s-au rezolvat întotdeauna teribil de prost, sunt o groază de situații lamentabile, se trece peste toată lungimea trotuarului. Conform PUG-ului, nu poți decât pe două benzi maxim. Dar la noi se duc mașinile până în capătul terenului, se parchează la mai puțin de 5 metri de geamul unui imobil de locuit, care încalcă Ordinul Ministerului Sănătății. E un cumul de factori care sunt nocivi”, susține președintele OAR Dolj. 

Spre exemplu, o superbă casă, situată mai jos de Biserica Mântuleasa, pe Str. Bujorului, la nr. 26, ar putea fi demolată parțial. Din imobil ar mai rămâne trei pereți, restul urmând să fie dat jos. Imobilul se află în zona adiacentă perimetrului Centrului Istoric al municipiului Craiova, (poziția.100 în Lista Monumentelor Istorice (LMI), cod DJ-II-a-A-08068). Proprietara este directoarea Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Craiova, Adina Turcu, fosta soție a șefului PSD Dolj, Claudiu Manda. Conform certificatului de urbanism pe care l-a solicitat, emis de Primăria Craiova cu nr. 364, în 2 martie 2021, aceasta ar intenționa să construiască, deasupra celor trei fațade și pe terenul rămas liber în spate, un bloc de 2 etaje. Ca o paranteză, conform declarației sale de avere de anul trecut, casa a fost cumpărată în anul 2018, și are o suprafață de 386 mp. Turcu mai deține și alte case de locuit: în Calafat, cumpărată în 1998, de 318 mp, și una la Malu Mare, achiziționată în 2011, de 230 mp. Pe de altă parte, deține un apartament în București, cumpărat în 2019, de 45 mp, și un spațiu comercial de 50 mp în Craiova, cumpărat în 2020.

(Casa de la nr 22, Str. Bujorului)

Totodată, pe Calea Unirii, la nr. 69, o altă bijuterie arhitecturală, cunoscută drept casa cu statui pe cornișă, ar putea avea aceeași soartă. În acest caz proprietarul este o firmă, S.C. FIVE CONTINENTS BOUTIQUE HOTEL S.R.L., care, de asemenea, propune desființarea a două corpuri din clădire, extinderea, recompartimentarea interioară și supraetajarea locuinței cu încă două etaje, cu menținerea fațadelor Nord, Sud și Vest și integrarea lor. În final, imobilul ar avea destinația de locuințe colective. Conform certificatului de urbanism emis de municipalitatea craioveană, casa se află ”în zona de protecție a monumentelor istorice, la poziția 350,cod DJ-ll-m-B-08155, între casele Teodora și Feraru, ambele monumente istorice, și un imobil aflat în perimetru zonă centrală și istorică a municipiului Craiova poziția 100, cod DJ-II-a-A-08068, cuprins în L.M.I., aprobat cu Ordinul 2828/2015 al Ministerului Culturii şi Cultelor”.

(Casa cu statui pe cornișă, Calea Unirii nr. 69, Sursa foto: Google Street View)

Circuitul birocratic: De la ce ar trebui, la realitate

Ce-i drept, de la certificatul de urbanism la punerea în operă a dorințelor și proiectelor proprietarilor este cale lungă. Scopul său este, în principal, unul informativ, și trebuie confruntat și conformat cu PUG-ul, care îți arată dacă ceea ce-ți dorești este și ceea ce poți să construiești: pe ce nivel de înălțime, cu ce aliniamente la stradă, ce funcțiuni etc.; ce acte sunt necesare și ce studii pentru a ajunge la faza de autorizație de construire. Aceasta din urmă presupune un dosar care să conțină toată această documentație. Așadar, ordinea în șirul birocratic este obținerea unui certificat de urbanism, apoi a avizelor (mediu, utilități, ISU etc.), urmând ca apoi toată această documentație completă să fie depusă în vederea eliberării autorizației de construire, care îți dă dreptul să construiești. Asta dacă nu cumva, construcția se realizează ilegal, fără niciun fel de documente.

Unul dintre avizelele care trebuie obținute este cel de la Comisia Monumentelor, din cadrul Direcției Județene de Cultură Dolj. În ciuda eforturilor de a proteja clădirile de patrimoniu cultural și istoric, lipsurile din PUG, pe care le menționam mai sus, fac ca limitele dispuse să permită, totuși, sluțirea lor. Sau distrugerea iremediabilă. Iar aici, administrația locală ar avea un cuvânt de spus, pentru a împiedica pierderea definitivă a caselor valoroase.  

”În momentul în care se intervine în zona protejată a monumentelor, pe zona centrală sau la 100 de metri de ea, este necesar acest aviz al Comisiei Zonale a Monumentelor. Din nefericire, toate intervențiile se fac extrem de brutal, pentru că de la bun început în Comisia se vine cu proiecte prin care se demolează ce există și se construiesc clădiri nelalocul lor. Spre exemplu, Calea Unirii este axa vertebrală a orașului, care avea case, curți și, dintr-o dată, poate deveni o zonă cu blocuri între case. Dacă vrem să mai păstrăm ceva din oraș, nu ar trebui autorizate asemenea construcții, ci protejate cele existente. Politicile de construire ar trebui făcute de administrație, de la felul în care le protejează, până la fonduri și tot felul de beneficii pentru a deveni zona rentabilă economic. În toate țările civilizate există lucrurile acestea, există programe, care îți dau dreptul, ca administrație, să faci anumite intervenții și în același timp să le și susții, prin credite pe care le obții mai ușor, prin funcțiuni pe care odată acordate nu le mai poți modifica, totul pentru a revitaliza zona”, explică arhitectul Bogdan Tiparu. 

Caraghioslâc: Struțo-cămilele cele de toate zilelele

Întrebat dacă au mai fost astfel de abordări și ce părere are despre păstrarea și integrarea fațadelor caselor din zonele protejate, așa cum se va întâmpla dacă proprietarii clădirilor amintite mai sus își vor duce planul la îndeplinire, ca soluție pentru a fi siguri că pot obține avizele, președintele OAR Dolj spune că există câteva, dar ”e un caraghioslâc”.

”Nu am văzut exemple de bune practici în Craiova în situații în care pereți, fațade de stfel de clădiri, au fost integrate. Există, dar e un caraghioslâc. Intervențiile trebuie făcute în spiritul clădirilor, pentru că sunt mai multe tipuri de intervenții”, afirmă Tiparu. Spre exemplu, se renunță la cărămidă și se folosesc materiale de proastă calitate, se plachează cu polistiren, se pun acoperișuri de tablă, se aleg culori în discrepanță cu cromatica existentă. Iar lista poate continua.

Mai are valoare o clădire din care se mai păstrează doar trei pereți, doar fațadele? Ei bine, nu prea, mai spune Bogdan Tiparu. Riscul ca noua construcție să fie un balaur cu trei capete, o struțo-cămilă din Dragonul Roșu, e foarte mare. Asta pentru că îmbinarea elementelor arhitecturale vechi, în stilul clasicismului francez, care predomină în Craiova, cu tendințele actuale. presupune calitate, măiestrie și dorință de frumos. Dar și bani. Or, în societatea noastră actuală, pare că vremea construcțiilor durabile și rafinate e complet apusă. Acum se caută profitul.

Și alte clădiri din Centrul istoric Craiova, amplasate în zona de protecție a monumentelor, fac obiectul unor solicitări de avize transmise Comisiei Monumentelor. Ca de exemplu, o altă casă de pe Calea Unirii, de la nr. 76. Arhitecții au respins cererea în luna iunie a acestui an, fiindcă societatea care o deține intenționează să construiască un imobil în Corpul 1, cu S+P+2, parcări și la C2 locuință. (Foto: Google Street View)

Pe Str: A. I. Cuza, la nr. 16 A, o clădire aflată în perimetrul Centrului istoric, de asemenea în zona de protecție a unor monumente istorice, a primit aviz nefavorabil pentru S+P+2E, cu destinație de spațiu comercial. (Foto: Google Street View)

În altă zonă a orașului, pe Str. Brestei, proprietarii vor să demoleze casa situată la nr. 22 A, care are un regim de înălțime de Sp (Subsol parțial) +P și să ridice o construcție S+P+2E. De asemenea, cererea a fost respinsă, pentru că este în perimetrul Centrul istoric, amplasată în zona de protecție a unui monument istoric. ((Foto: Google Street View))

Adauga comentariu