”Acum 100 și ceva de ani, toți marii boieri din Sud, care aveau moșiile în sudul țării, aveau case de iarnă la Craiova, de asta i se spunea așa, aristocrația Sudului. Nu este o invenție de-a mea”, a explicat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, întrebată fiind de Ziarul de Craiova ce părere are despre faptul că tot mai multe clădiri cu valoare istorică și arhitecturală sunt demolate și că orașul își pierde din ”aristocrație”, termen pe care domnia sa îl folosește des când vorbește despre orașul pe care îl păstorește.
Edilul a spus că legal municipalitatea nu are pârghii să oprească fenomenul și că, uneori, și clădiri aflate pe lista monumentelor de patrimoniu sunt demolate ilegal. Pe de altă parte, Olguța Vasilescu vorbește și de lege, despre care apreciează că trebuie modificată, ”pentru că mai sunt câteva chestiuni care ne deranjează foarte mult”.
”Dacă aceste case nu sunt clasificate ca și monumente, nu avem nicio posibilitate legală să împiedicăm demolarea lor, din păcate. Dacă ele au fost clasificate, atunci e cu totul altă discuție. Dacă cineva face această demolare, atunci este ilegal și pentru cel care a semnat o autorizație de demolare și pentru cel care a făcut-o în condiții ilegale. Au fost cazuri de demolare ale unor clădiri monument, dar fără avizul Primăriei Craiova. Legea este foarte proastă și va trebui modificată. Am discutat cu cei de la Serviciul de Urbanism și i-am rugat ca atunci când mai merg în delegații în alte orașe din România să se intereseze și să ne concentrăm un pic asupra acestei legi, pentru că mai sunt câteva chestiuni care ne deranjează foarte mult”, a răspuns Olguța VAsilescu.
Potrivit primarului, sunt inadvertențe mari în lege, ca de exemplu faptul că proprietarii de spații verzi pot construi pe ele, dar administrațiile locale nu.
”Dacă municipalitatea deține o zonă de spațiu verde, nu are voie niciodată să facă o construcție pe ea. În schimb, dacă terenul e privat, dar e înregistrat în Registrul Spațiilor Verzi, proprietarul poate să construiască pe acel teren, ceea ce nu este în ordine, mai ales că toate municipiile în ultimii ani au pierdut foarte multe spații verzi”, a explicat Vasilescu.
În plus, mai spune Olguța Vasilescu, ”mai este o prevedere foarte deranjantă pentru mine, ca primar, pentru că văd cum în fiecare zi că vin la autorizare tot felul de blocuri și nu pot să le opresc, că nu am cadrul legal”.
”De exemplu, dacă PUZ-ul zonei este de P+2, el (un proprietar n.r.) poate să construiască, după ce a efectuat construcția de P+2, și să ceară să construiască un etaj deasupra. În momentul acela se anulează PUZ-ul zonei, care nu mai e de P+2. Dar, așa este legea, din păcate suntem legați de mâini și de picioare”, a exemplificat edilul Craiovei.
Președintele Ordinului Arhitecților Filiala Oltenia e de părere că legea nici nu e, de fapt, respectată, iar instanțele nu dau sentințe de închisoare pentru cei care distrug case ori monumente cu valoare istorică și arhitecturală, de patrimoniu, fapte pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea. Dar asta și pentru că sunt lacune, așa-zise portițe în lege, care le permit să acționeze și să demoleze, deși clădirile sunt teoretic protejate.
”La noi, deși este prevăzută amendă penală, închisoare, cei care au demolat, culmea, au mai și câștigat în instanță. Statul a pierdut, a fost foarte prost reprezentat. Avem un caz de actualitate, clădirea fostului Liceului Sanitar, o clădire neogotică, a cărei clasare ca monument istoric începuse, deci trecuse deja sub protecția Patrimoniului, dar proprietarii au demolat-o ilegal, fără autorizație. Cine demolează așa ceva trebuie să facă pușcărie pe viață și să refacă tot ce a demolat”, este de părere arhitectul Bogdan Mihai Tiparu, președintele Ordinului Arhitecților (OAR) Oltenia.
Care e soluția Olguței Vasilescu?
Conform primarului Craiovei, ideea ar fi ca toți parlamentarii de Dolj care vor dori să semneze modificări pe lege, la sugestiile edilului, dar și parlamentarii din alte alte județe, după discuții cu primarii din zonele lor, ”ca să putem clarifica această lege și să se oprească aceste nenorociri care urâțesc orașele”.
Întrebată și despre Planul Urbanistic General (PUG) Lia Olguța Vasilescu s-a rezumat la a preciza că ”suntem foarte avansați” și, mai mult decât atât, sunte chiar înaintea unora dintre orașele cu care se simte în permanentă competiție: ”Suntem înaintea Clujului și înaintea Oradei și a Bucureștiului. La sfârșitul anului, ne-au venit deja studiile de fundamentare pentru PUG. În 2021, îl finalizăm, Clujul o să-l finalizeze în 2024”.
Ce spune președintele Ordinului Arhitecților (foto/ sursa: Cuvântul Libertății)
Bogdan Tiparu crede că PUG-ul Craiovei care se elaborează în prezent este ultimul tren pe care clădirile valoroase îl mai pot prinde.
”Mai avem o șansă acum, că se elaborează Planul Urbanistic General, ca pentru zona de protecție a clădirilor să se ia aviz de la Comisia Monumentelor. Cred că ar fi singurul lucru cât de cât pertinent, să se extindă. Ar trebui urmărită procedura de validare a acestor studii de fundamentare ale PUG și făcute recomandări. Spre exemplu, toată Calea Carol I ar trebui să intre sub incidența avizului Comisiei de monumente”, este de părere arhitectul.
Cât despre reactualizarea PUG, Ordinul Arhitecților va avea puncte de vedere și recomandări în direcțiile în care este avizat.
”Din păcate, la noi încă nu există un dialog între mai mulți oameni, cu o cauză comună, care să ajungă la niște concluzii. La masa asta se pare că încă nu a venit nimeni la dialog. În Craiova este lipsă de interes, iar astăzi se vede perioada de criză: se demolează oriunde, orice. Ne așteptăm ca în presă să mai apară că se demolează clădirea Primăriei și a Prefecturii. Din păcate, cum spuneam, sunt arhitecți care își pun semnătura pe diverse documente, precum avize de demolare. Legea nu e respectată. (...) O clădire este publică, este pentru toată lumea, chiar dacă interiorul e privat. În locurile unde aceste clădiri dispar, veți vedea că rămân niște sechele, ca niște cicatrici, pentru că locurile și casele respective au o memorie. Cei care trec pe străzile unde au fost și nu mai sunt clădirile vor avea un gol sufletește, memoria afectivă va lucra foarte rapid”, mai spune Tiparu.
Adauga comentariu