Ce părere are primarul Craiovei despre propunere lui Emil Boc pentru unificarea municipiilor cu localitățile limitrofe

Întrebată ce părere are despre propunerea primarului Emil Boc, de la Cluj-Napoca, privind „unificarea administrativă voluntară a municipiilor cu una sau mai multe unități administrativ-teritoriale limitrofe”, un proiect de lege schițat de Asociația Municipiilor din România (AMR), asociație pe care edilul din Cluj o conduce din funcția de președinte, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a ezitat să-și spună punctul de vedere. Ceea ce nu prea se întâmplă de regulă. Edilul din Bănie a lăsat să se înțeleagă că are sau va avea discuții cu primarii din localitățile ”lipite” de Craiova, pentru că ”într-adevăr sunt foarte mulți cetățeni care s-au mutat din Craiova în zona metropolitană, la Cârcea și la Malu Mare”.

E cu totul altă situație acolo (la Cluj-Napoca). Practic, e un municipiu (comuna Florești n.r.) care a crescut lângă Cluj-Napoca. În ceea ce ne privește, într-adevăr, sunt foarte mulți cetățeni care s-au mutat din Craiova în zona metropolitană, la Cârcea și la Malu Mare. Dacă faceți o statistică - vă uitați câtă populație avea Craiova acum 10 ani și cât de mult au crescut comunele din jurul Craiovei - o să vedeți că este fix același număr de persoane. Urmează să avem discuțiile acestea în Zona Metropolitană. N-aș vrea să le fac publice înainte de a le discuta cu primarii din zonă”, s-a limitat în a răspunde Olguța Vasilescui. 

Întrebată și dacă va susține inițiativa pentru o astfel de unificare la Craiova, Vasilescu a spus tranșant: ”Cred că am răspuns la această întrebare. Până când nu avem discuții cu cei din zona metropolitană nu putem să facem niciun fel de declarații”.

Primarul Craiovei afirma, în luna aprilie a acestui an, invitată în cadrul emisiunii ”Investiţi în România!”, realizată de Ziarul Financiar (ZF) alături de CEC Bank, că primarii comunelor de lângă Craiova sunt de acord să-i cedeze terenuri pentru investiții pe fonduri europene, fiindcă ”banii vin mai mulți dacă ești în zonă de oraș, nu în zonă de comună”. Asta în condițiile în care Craiova nu mai dispune de suprafețe de teren.

”Suntem în permanentă legătură cu colegii noștri primari din Zona Metropolitană, care, la fel, au aceeași deschidere pentru investitori ca și noi. Acum încercăm să delimităm granițele Craiovei (sunt procese pe rolul instanțelor n.r.) și au fost de acord ca să cedeze o parte din teren către Craiova, tocmai pentru a putea avea aceste parcuri industriale în interiorul orașului, pentru că sunt axe deschise pentru investiții, dar banii vin mai mulți dacă ești în zonă de oraș, nu în zonă de comună. Deci, ne pregătim în continuare și chiar avem discuții foarte intense, în sensul că, după Paște, am luat legătura cu firma Ford, sunt foarte mulți investitori care lucrează în parteneriat cu Fordul și care ar vrea să își mute investițiile la Craiova. Pentru toate acestea va trebui să găsim soluțiile și de trafic, bineînțeles, și de spațiu, astfel încât să poate să-și mute investițiile în Craiova”, declara Olguța Vasilescu în aprilie a.c... 

Despre lipsa de terenuri, dar compensată de potența financiară și umană, se vorbește și în documentul realizat de AMR.

"Urmare a evoluției municipiilor și transformării lor în adevărate centre de dezvoltare, relațiile dintre acestea și celelalte UAT din zona periurbană au devenit din ce în ce mai strânse. Pe de o parte, municipiile au nevoie de un spațiu mai larg pentru dezvoltare și, în același timp ,ele au capacitatea financiară, tehnică și dispun de resurse umane pentru a asigura serviciile publice necesare unei locuiri la nivel european în întreaga zonă de influență. Pornind de la această necesitate, în ultimii 10-15 ani, în jurul municipiilor, în mod deosebit a celor reședință de județ, s-au înființat zone metropolitane având ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun.

În cadrul zonelor metropolitane, autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărui UAT component își păstrează autonomia locală în condițiile legii. Aceasta a condus la o serie de disfuncționalități în activitatea zonelor metropolitane, în mod deosebit legate de luarea deciziilor, precum și de interes, uneori diferit față de realizarea unor lucrări, precum și de prestarea unor servicii publice comune la nivelul zonei respective", se arata în prezentarea documentului.

Conform schiței de proiect, primarii localităților unificate devin automat viceprimari ai noii entități, care va fi condusă de primarul localității cu rangul mai mare. Noul consiliu local va fi format până la finalul mandatului dintr-un număr de consilieri egal cu suma numărului de consilieri locali aleși. Pentru punerea în practică a unificării este nevoie de referendum local, și sunt propuse două variante:  

Varianta 1: Referendum local > Hotărâri ale consiliilor locale > Proiect de lege privind reorganizarea administrativă a UAT-urilor componente, inițiat de MDLPA.

Varianta 2: Referendum local -> Hotărâri ale consiliilor locale -> Proiect de lege privind reorganizarea administrativă a UAT-urilor componente, inițiat de MDLPA. Aplicarea prevederilor art. 100 alin. (2) și (4) din Codul administrativ, privind crearea la nivelul municipiilor de subdiviziuni administrativ teritoriale. Aceasta ar presupune ca la nivelul fiecărui municipiu și comună/comune care doresc/realizează referendum, să se promoveze o lege specială prin care comunele/orașele care s-au unit cu municipiul pot deveni sectoare ale acestuia cu toate atribuțiile prevăzute în legea de reorganizare.

La întâlnirea AMR în care a fost prezentat proiectul a participat și premierul Florin Cîțu. Acesta a afirmat că ideea este „interesantă”. „Sunt mai mulți lideri în PNL care împărtășesc această opinie. Încă nu a fost ridicată la nivel de coaliție, dar mie mi se pare o idee interesantă. Arată progres”, a declarat Florin Cîțu în cadrul unei conferințe de presă.

 

Adauga comentariu