După ce n-a mai fost profitabilă „iarna nucleară”, ecologiştii au trecut pe încălzire globală

Preţul unui coş alcătuit din petrol, cărbune şi gaze a crescut cu 95% din luna mai până în prezent. Asta face ca trecerea la energia curată să genereze probleme majore. Problemele sunt azi sub şocul preţurilor, dar politicienii şi analiştii ne vorbesc despre reforme rapide pentru „a evita revolte populare împotriva politicilor climatice”.

Reforme rapide aţi spus? Păi de peste zece ani ne fură cu „reformele” securiştii infiltraţi „cu afaceri” în zona de „energie verde”. De peste zece ani plătim ca proştii din propriile buzunare să-şi retehnologizeze ăştia afacerile „verzi” – s-au strâns zeci de milioane de euro care s-au topit în buzunarele lor, nu în retehnologizare.

Şi-acum îi păleşte reforma, în loc să-i ia la întrebări procurorii? Că dorm ăştia pe dosare până primesc ordin să se năpustească peste unii care au devenit incomozi, ne năpădesc pe noi, restul românilor, veştile bune mai ceva ca pe cloşcă păduchii.

Ne zice ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, că are „vești bune pentru milioane de români”, și anume că, în urma adoptării măsurilor de compensare și plafonare ale prețurilor la energie și gaze naturale, consumatorii casnici vor plăti în continuare maximum 71 de bani pe KWh, „exact cât plăteau anul trecut”.

Cică „românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile”. Că ne sare-n ochi faptul că a fost introdusă și o limită minimă de consum zilnic pentru consumatorii casnici, drept condiție de „calificare” pentru compensații.

Adică?

Păi, mi se explică: „Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi. Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”.

Păi, să vă explic ceva: e fix pix vestea aceasta împachetată în entuziasm de puber care a văzut un chiloţel cu danteluţă pus la uscat şi povesteşte tuturor cum a fost la Moullin Rouge. Consumul de gaz a rămas la acelaşi plafon fix când este mai multă nevoie de consum. Că iarna nu-i ca vara.

Iar dacă pui în priză calorifere electrice, termosuflante, sau BCA cu liţă spiralată (ca în căminele studenţeşti pe vremea lui Nea’ Ceaşcă), puşcă reţeaua. Cum a puşcat deseori şi astă vară pe căldurile „încălzirii globale” de la aparatele de aer condiţionat.

În ceea ce priveşte celebrele „certificate verzi” cu care toţi securiştii şi plozii lor au făcut averi speculându-le pe piaţă, preţul acestora în Uniunea Europeană (pentru 2022) a urcat la 63 de euro. Acum trei, patru ani, certificatele de misii CO2 costau 5 euro. În anul pandemic 2020 costau 20 de euro, iar în anul pandemic 2021 au săltat la 55 de euro. În curând vor depăşi suta. Asta înseamnă scumpiri peste scumpiri, idiferent de „intervenţia” statului.

Piaţa certificatelor CO2 este o struţo-cămilă care se bazează pe speculaţii – ca la bursă. Îi punem pe ”poluatori” să cumpere certificate „verzi” pe o piaţă speculativă care este convinsă că mâine vine sfârşitul lumii, nu peste 100 de ani. Apoi ne mirăm că nu se mai fac investiţii în sursele clasice de energie şi că preţul la curent explodează când nu bate vântul, când vine iarna sau când pornim aerul conditionat.

Subvenţionăm din buzunarele noastre „verdele” de două ori: şi prin certficatele de emisii CO2, şi prin preţuri uriaşe la energie. Bine că suntem noi deştepţi şi bogaţi pe sărăcia asta!

Noi cu „verdele”-n sus, în timp ce în Asia, unde nu vine Sfârşitul Lumii, se construiesc sute de centrale pe cărbune. Bioxidul acela de carbon nici nu se mai plimbă pe la noi, ci zace în straturi numai peste Asia...

O dovadă în plus că după ce n-a mai fost profitabilă „iarna nucleară” a anilor 80 ai secolului trecut, ecologiştii au trecut pe încălzire globală, subvenţionată din buzunarul consumatorilor. Cel mai simplu mod de-a câştiga un ban nemuncit: datul din gură, manipularea spaimei, sudoarea limbii... Lecţie învăţată perfect de politicienii noştri şi sponsorii lor.

De vreo doi ani, România are o nouă lege privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în țară. Actul normativ creează o protecție și o grijă față de imigranți, care vor avea (citez): „obligatoriu, locuințe de la stat și bani pentru un trai decent.”

Locuinţă? Bani pentru un trai decent?

Este bine că România nu are nici o obligație față de cetățenii săi care se zbat în sărăcie.

Altfel, statul român ar acorda statut de refugiat și celor peste 4 milioane de români care trăiesc la limita sărăciei. Să beneficieze și ei de prevederile Legii 122/2006, adică: de cazare moca, bani de cheltuială și de programe de sprijin.

Doar România este de multă vreme raiul refugiaților.

Mai ales în politică.

Toți băieții și fetele care ne aruncă bugetele în aer și ne demolează Educația, Sănătatea, Cultura, Investițiile șamd sunt răsplătiți de către ospitalierul și empaticul popor român cu mandate după mandate. Au cerut pământ și apă în anii ’90 și ne-au luat și ceea ce nu le-am dat.

Şi, gata!

Adauga comentariu