(FOTO/VIDEO) Am văzut Clariant - Podari din bocancii și vesta de șantier și am urmat, imaginar, ”drumul paielor”, până la faza de biocombustibil

Vestea că o companie străină vrea să se așeze la Podari, ca să construiască o fabrică de mari dimensuni unde să fie produs bioetanol la scară industrială a fost privită cu mare reticență și chiar s-a protestat împotriva ridicării ei, în 2019. Podărenii au făcut mitinguri, au scandat în fața celor 10 hectare de teren, atât cât deține Clariant în comuna învecinată Craiovei, dar și a primăriei. Au trecut doi ani de atunci, iar elvețienii au parcurs deja mare parte din pașii spre producerea de bioetanol celulozic în România, Oltenia, Dolj. 

Pe parcursul celor doi ani, mai multe transporturi agabaritice au avut loc pentru ca piese gigant să fie asamblate la Podari, pentru cele peste 30 de clădiri, majoritatea aflate acum în stadiu final. Dimenisunile lor sunt impresionante văzându-le de la sol, dar și din depărtare. ”Totul este nou, construit de la zero, tehnologia este de ultimă oră în lume”, spune directorul de proiect, Dragoș Gavriluță, privind către coloșii ridicați către cer.

Echipați ca de șantier, un grup de jurnaliști îl urmează într-un tur al fabricii, întinsă pe 10 hectare de teren. Pe vremuri apuse, aici era fabrica de ulei și zahăr, din care încă mai stau în picioare vechi pereți de betoane, unii îmrăcați în iederă. Lipite se continuă halele de oțel care sclipesc în soare, moderne și impunătoare. Parcă mai ieri se ridica mirosul de ulei prăjit, miros pe care îl trăgeam în nări în drumul către bunici, care trecea prin Podari...

Ne-am legat șireturile bocancilor de șantier, cu vârf bombat, grei și călduroși, ne-am pus vestele, ochelarii și căștile de protecție, după ce am fost instruiți într-o română perfectă, de un străin ce părea de prin Orient, ce avem de respectat în vizita pe șantier. Furnicar de muncitori și ingineri la tot pasul. ”Am avut și a peste 800 de lucrători mobilizați simultan pentru operațiunile necesare”, explică Liviu Ungureanu, managerul șantierului, sau site-ului, așa cum îl numesc ghizii noștri. Am făcut abstracție de oamenii care lucrau și, vorba unui coleg, ne-am imaginat că noi am fost paiele.

Ca să vă faceți o idee, totul arată ca un lego din piese foarte mari, dar și multe piese foarte, foarte mici, de detaliu, care trebuiesc interconectate perfect la final. Traseul fiecăruia dintre lucrători este foarte bine stabilit și acum, în șantier, și, cu atât mai mult, când în fabrică vor intra primii baloți de paie. Pe un platou imens vor fi depozitați, apoi vor ajunge în secția de măcinare. Deși sunt doar ”niște paie”, ei bine, și ele va trebui să treacă testul calității. Nu sunt acceptate paie cu umiditate peste limita de 13%, darămite unele mucegăite. Următoarea etapă este introducerea lor în secția de hidroliză, apoi la fermentare enzimatică și filtrare, urmată de distilare. Pe clădirea unde are loc acest ultim proces am urcat și noi, undeva la înălțimea unui bloc de cinci etaje, fără pereți, doar din ”scheleți”, pentru o imagine de ansamblu asupra ”fortăreței”. Panorama merită efortul, deși cele aproape 40 de grade, plus bocancii grei, dar și ochii noștri rotiți în toate părțile, ca să cuprindă cât mai multe imagini, au cântărit greu în urcarea treptelor de oțel cu găurele, prin care vedeai până jos. De sus ne este arătată și calea ferată, aflată în spatele amplasamentului fabricii, în imediata apropiere - evident și ea unul dintre motivele pentru care elvețienii au ales această zonă - pe care managerul de proiect spune că au reabilitat-o, fiind o vor folosi intens pentru transport.  

Investiția elvețienilor este estimată la peste 100 de milioane de euro, dintre care 40 de milioane de euro i-au primit de la Uniunea Europeană. Unitatea va fi finalizată până la sfârșitul anului 2021, după care va începe producția. Ce înseamnă asta mai exact? Ei bine, banalele paie rezultate după treieratul grâului, orzului și orzoaicei, pe care elevețienii le iau de la țăranii și fermierii din partea locului, vor trece prin procesul sumar explicat mai sus, pentru ca la final să obțină din ele etanol celulozic, un biocombustibil care poate fi folosit în domeniul rutier. Cu prefixul ”bio” atașat combustibilului, chimiștii - fie ei elvețieni ori de altă nație - ne asigură că el este neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Adică nu poluează. Clariant a numit această tehnologie ”sunliquid®” și au patentat-o, evident. Pe de altă parte, investitorii de la Podari ne dau asigurări că au grijă ca toate materiile prime sau uzate din șantier să fie re/folosite, pe principiul ”nimic nu se pierde, totul se transformă”. 

Anual, vor fi procesate 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol celulozic. Deja în județele Olt și Dolj (preponderent) sunt stocate 80.000 de tone de paie. În depozitul fabricii va fi depozitată doar cantitatea necesară unui ciclu de prelucrarea (aproximativ 4.500 de tone) , în decurs de maximum patru zile. ”Aprovizionarea cu materie primă se realizează prin intermediul unor contracte multi-anuale încheiate cu peste 300 de fermieri din județele Dolj și Olt, dar și din alte zone ale țării. Aceștia pot opta pentru furnizarea de paie, dar și pentru alte servicii conexe, precum balotare, transport și depozitare”, explică managerul Dragoș Gavriluță. Și sunt destule paie și destul de mulți doritori, iar numărul lor tot a crescut, de cum fabrica a început să se contureze. 

  

Site-ul Clariant din Podari are o suprafață de 98.000 de metri pătraţi și cuprinde peste 30 de corpuri de clădire, repartizate între zona de producție, zona de testare și zona administrativă. Antreprenorul general al proiectului a fost Con-A, cea care a făcut la Craiova stadionul de fotbal, una din cele mai mari firme de construcții din România. Chiar dacă pandemia Covid-19 i-a prins în plin proces de construcție, lucrul a continuat neîntrerupt, compania implementând măsuri de protecție sanitară și de igienă, astfel încât termenele să poată fi respectate. Contrar așteptărilor, Dragoș Gavriluță (foto jos) spune că nu au întâmpinat nicio problemă cu găsirea forței de muncă pentru șantier, așa încât nu știm dacă a fost excepția de la regulă, sau situația nu e atât de gravă. 

În altă ordine de idei, la Clariant Podari vor lucra 100 de oameni, atât pe ramură administrativă, cât și în producție, dat fiind faptul că tot procesul este tehnologizat. În prezent sunt deja angajate 60 de persoane, dintre care 11 sunt chiar din Podari. Pentru fermierii din județ este însă cel mai mare impact pozitiv, fiind create deja 300 de locuri de muncă în domenii conexe. În plus, producerea bioetanolului la Podari poate atrage și alte companii la Podari și în Craiova.

”La acest moment, toate echipamentele cheie au fost instalate, toate clădirile sunt ridicate, iar branșamentele la rețelele publice de utilități sunt în curs de finalizare. Clădirea administrativă și laboratorul vor putea fi date în folosință în următoarele săptămâni. Pe lângă lucrările propriu-zise, Clariant derulează și o amplă campanie de recrutare. La finalul anului – atunci când va începe activitatea de producție – aici vor lucra aproximativ 100 de specialiști. În prezent, aproximativ 60 de angajați fac parte deja din echipă. Parteneriatele strategice ale Clariant urmează două direcții principale, ambele relevante pentru dezvoltarea comunității locale – aprovizionarea cu materie primă și formarea angajaților. Formarea angajaților se desfășoară în parteneriat cu Universitatea din Craiova, una dintre cele mai prestigioase instituții de profil din zona de Sud a României. Aici, li se oferă un program cuprinzător de instruire și învățare, inclusiv cursuri avansate de limba engleză, chimie și tehnologia informației - IT)”, spune Dragoș Gavriluță, managerul fabricii Clariant România.

Clariant va începe producția de sunliquid® în trimestrul patru al acestui an.

Adauga comentariu