A murit Ioan Mănucu, șeful Gării Craiova din 1990, care a oprit trenurile cu mineri să ajungă la București

Ioan Mănucu, născut în anul 1944, șeful Gării Craiova din 1990, care a dispus oprirea trenurilor pentru ca ortacii din Valea Jiului să nu ajungă în capitală, s-a stins din viață. Aflând de intenția minerilor, deși era liber, Mănucu a dispus ca instalaţia electrică a căii ferate între Lainici și Valea Sadului să fie decuplată, iar trenurile care mergeau pe direcţia Petroşani – Craiova – București Nord au rămas fără curent. În urma acestei decizii i s-a desfăcut contractul de muncă pentru abatere disciplinară gravă de la instrucţiunile de serviciu în vigoare, notează clubferoviar.ro. După 30 de ani încă nu a fost nimeni tras la răspundere pentru persoanele care au murit sau au fost rănite în acea perioadă. 

Ioan Mănucu, de meserie inginer, era în data de 13 iunie 1990 șeful Gării Craiova, după cum povestea Cornel Brad pentru OameniPutereRomania. 

Știa de evenimentele petrecute în acea zi în București și cunoștea efectele altor deplasări ale minerilor în Capitală. În jurul orei 19 află de la colegii din dispecerat că din Petroșani și Motru au fost formate patru „trenuri speciale” cu destinația București, trenuri care urmau să tranziteze Craiova cu aproximativ 5.000 de mineri. Conform normativelor legale, un „tren special” trebuia comandat cu minim 2 săptămâni în prealabil și, pentru a circula, trebuia achitată o taxă cu trei zile înainte de efectuarea transportului comandat. Ioan Mănucu era responsabil și de aplicarea „Statutului disciplinar din transporturi şi telecomunicaţii”, care preciza că este interzisă personalului Căii Ferate Române (CFR) orice organizare cu caracter antisocial. Deși era liber în acea zi, s-a dus la Punctul Dispecer al gării, în jurul orei 20, și a preluat comanda.

Ioan Mănucu a oprit trenul

 

În jurul orei 21, constatând ilegalitatea transporturilor, Ioan Mănucu a decis deconectarea liniei de contact pentru tracțiunea electrică a acestor patru trenuri, oprindu-le pe tronsonul Valea Sadului – Lainici. La scurt timp, directorul geneneral al Regionalei C.F.R. Craiova i-a ordonat telefonic repunerea tensiunii în linia de contact. Refuzat, directorul general s-a deplasat la Punctul Dispecer, pentru a-l presa să o facă. Ioan Mănucu i s-a opus, explicindu-i ilegalitățile constatate. Cum în organizarea internă a CFR ordinele se dau în scris, cu precizarea orei, a numelor persoanelor care îl primesc și îl predau, Ioan Mănucu i-a sugerat directorului să semneze un ordin, însă acesta nu și-a asumat răspunderea. În biroul lui au mai ajuns, cu același scop, și un colonel, șef al Poliției Transporturi Feroviare Craiova, şi un procuror de la Procuratura Județeană Dolj. Ioan Mănucu a condiționat tot timpul realimentarea cu energie electrică a tronsonului de anularea circulației trenurilor suplimentare puse la dispoziția minerilor. Trenurile au fost repuse în mișcare, într-o formă legală, în jurul orelor 24, printr-o telegramă emisă de un regulator de circulaţie CFR de la Bucureşti. Ajunși în București abia în dimineața următoare, in 14 iunie, minerii au acționat la indicațiile celor care i-au adus, însă au fost obligați să o facă la lumina zilei.

A fost concediat două zile mai târziu

În 15 iunie 1990, Ioan Mănucu a fost concediat prin desfacerea disciplinară a contractului de muncă, cu acordul liderilor de sindicat, și a fost cercetat penal în baza unei fapte care, avea să se dovedească în august 1990, nu era prevăzută de legea penală. A fost repus în funcție prin Justiție, după ani de procese, fără însă ca Justiția să considere demiterea sa un abuz în funcţie al instituţiei şi al persoanelor din instituţie și nici să îl despăgubească.

”Vreau să scot în evidentă faptul că la calea ferată trenurile circulă regulamentar sau nu circulă, nu există noţiunea de circulaţie spontană a trenurilor. Deci chestiunea voluntară – că noi am plecat şi nu ştiu ce, nu există. În legătură cu trenurile respective am încercat să vedem dacă putem să punem la dispoziţie garniturile de tren, cele trei garnituri de tren din Petroşani pentru Bucureşti. Am reuşit să compunem trenurile dar nu erau cu numărul de vagoane care au circulat spre Bucureşti, deci cu alte cuvinte trenurile au fast pregătite din timp pentru venirea la Bucureşti. Deci este o chestiune intenţionată şi nu spontană”, spunea Mănucu la dezbaterea ”13 – 15 Iunie 1990 Diversiune urmată de Mineriadă – Clarificări pentru Istorie şi Justiţie,” organizată în 2016 de către Grupul pentru Dialog Social şi Asociaţia 21 Decembrie 1989.

”Tot personalul Căii Ferate era tratat după un regulament care se numea Statutul disciplinar din transporturi şi telecomunicaţii care spunea: Este interzisă orice organizare cu caracter antisocial şi asta este de natură disciplinară. M-am dus la Gară, m-am interesat despre ce e vorba şi le-am spus: nu mai circulaţi la Bucureşti că nu e tensiune, prin ordinul meu (…) Semnează Mănucu: e scoasă tensiunea, nu mergeţi la Bucureşti!”, declara în urmă cu șapte ani Ion Mănucu pentru Digi 24.

Mineriada din iunie 1990 a fost cea de a treia acțiune de gen întreprinsă în România postdecembristă. A avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în București, când forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil și anvergură dintre toate acțiunile minerilor

Adauga comentariu