Românii nu iartă, doar uită! După ce și-au declarat patriotismul pe Facebook, pe toți pomii și pe toate gardurile, românii uită iar de “unirea în cuget și simțiri” pentru a-și aduce aminte de crimele de la Revoluție. Că e de sezon…

România trăiește vremuri grele! Este un adevăr general valabil astăzi cum a fost și acum 100 de ani și acum 500 de ani. Pentru că fiecare generație își trăiește propria dramă, propriile lipsuri, nevoi, neîmpliniri, nemulțumiri. Cu toții privim cu nostalgie la trecut și cu speranță la viitor, în timp ce prezentul este negru, plin de frământări sociale, de politicieni corupți, de copii nemâncați și bunici nepuncioși. 

Motivul pentru care considerăm că mai greu ca “azi” nu a fost niciodată este uitarea. 

O formă de uitare este lipsa de cunoaștere a istoriei propriei țări. Dacă mai mulți dintre cei care se declară scandalizați în mediul online ar fi interesați de greutățile prin care a trecut zbuciumata Românie, și-ar da seama că nu acum trăim cele mai grele momente. 

O altă formă de uitare este aceea a evenimentelor care nu ne afectează direct. Dacă tragedia altora nu ne lovește direct pe noi sau pe ai noștri, ignorăm și din nou “uităm”. 

Și mai este un fel de uitare ciclică. Așa cum uităm bucuria Crăciunului vara, dar ne-o amintim în decembrie, așa este și cu dramele acestei națiuni. Au fost războaie, au fost uniri, au fost tragedii și au fost izbânde. Pe toate le uităm și apoi ni le amintim pentru scurt timp atunci când istoria ni le aduce din nou în față.

De Colectiv ne aducem aminte în fiecare lună octombrie din anii care au urmat incendiului devastator, dar în restul anului nu s-a făcut nimic pentru evitarea reeditării unei asemenea tragedii. La fel o să se întâmple și cu 10 August curând și cu orice alt eveniment de o asemenea anvergură. 

Și cu toate că uităm, nu iertăm! De fiecare dată când ne aducem aminte, suntem furibunzi, atacăm, judecăm, acuzăm! Iar mijloacele moderne ne oferă posbilitatea de a ne arăta furia în văzul tuturor. Doar că aici este adevărata problemă. Furia este doar de fațadă, că dă bine, că așa trebuie să fie când vorbești de Colectiv, de 10 August sau politicienii corupți plecați în țări calde. În realitate, tot despre nepăsare este vorba. Pentru că preferăm să ne plângem decât să acționăm, preferăm să înjurăm decât să protestăm, preferăm să stăm cu telecomanda în mână decât să ieșim la vot. 

Și pentru că a venit vremea să ne amintim de încă un moment de răscruce al acestei națiuni, urmează furia pentru evenimentele de la Revoluție. Că e de sezon….

 

Foto titlu: protest în Craiova pe 22 decembrie 1989. Sursa foto: Cuvântul libertatii


Adauga comentariu